Catalogul Colectiv al Județului Brăila

  • Dezastrul de la Cernobîl : mărturii ale supraviețuitorilor
  • Tipul înregistrării: Text tipărit: monografic
    Autor: Aleksievic, Svetlana
    Traducător: Olteanu, Antoaneta
    Autorul introducerii etc.: Ioniță, Ion M.
    Responsabilitate: Svetlana Aleksievici
    Responsabilitate secundară: traducere din limba rusă și note de Antoneta Olteanu; prefață de Ion M. Ioniță
    Editura: Corint
    Locul publicării: Bucureşti
    Anul Ediției: 2015
    ISBN: 978-606-8723-01-3
    Descriere: 336 p.
    Limba: Română
    Subiect: energie nucleară
    Subiect: memorii
    Subiect: centrale nucleare
    Subiect: accidente
    Clasificare: 621.311.25:621.039(477 Cernobîl)"1986"(0:82-94)
    Clasificare: 821.161.1-94=135.1
Unităţi
Număr inventar Nume localizare Clasă unitate Tip material Cota Clasă utilizare Situaţie împrumut Rezervări Număr Volum Note Fişiere ataşate  
724910
Împrumut Adulți
Împrumut
Hârtie
821rus/A36
1.Normal
La raft
0
724911
Împrumut Adulți
Împrumut
Hârtie
821rus/A36
1.Normal
La raft
0
Evaluări
  • Adaugă un comentariu şi faci cunoscută opinia ta!
  • RECENZIE
    de Neagu Rodica Roxana (Publicate 25/11/2016 08:52:56)

    Svetlana Aleksievici s-a născut la Stanislav în anul 1948. Este o scriitoare și o jurnalistă de succes din Bielorusia, apreciată pentru lucrările sale, multe traduse în limbi străine. “Dezastrul de la Cernobîl” este o carte care a apărut în anul 1997, a fost interzisă în Bielorusia, iar în 2015 a primit Premiul Nobel pentru Literatură. Este o carte-document în care sunt cuprinse mărturiile terifiante ale supraviețuitorilor tragediei din 26 aprilie 1986 de la centrala atomoelectrică de la Cernobîl, aflată în apropierea graniței bieloruse. Sunt povești reale și cutremurătoare ale soțiilor pompierilor care au stins incendiul, ale lichidatorilor care au fost trimiși să curețe locul, ale țăranilor care au fost mutați din casele lor, ale mamelor de copii ce urmau să se îmbolnăvească în scurt timp. Nu doar gravitatea incidentului este surprinsă în această carte, cât și mârșăvia cu care pericolul provocat de scurgerile de radiații a fost ascuns de autoritățile sovietice. Aproape nimeni nu a fost informat, oamenii au fost anunțați că vor părăsi Pripiat-ul și satele din împrejurimi, că vor trăi câteva zile în pădure, însă nimeni nu a știut că apa nu trebuia băută, că era obligatoriu spălatul pe mâini, că nimeni nu trebuia să stea direct pe pământ, ceea ce a dus la urmări catastrofale: “Ne-am întors acasă. Am dat jos tot de pe mine, hainele în care fusesem îmbrăcat, și le-am aruncat la gunoi. Iar boneta am dat-o băiatului meu cel mic. Tare m-a mai rugat. A purtat-o, n-a dat-o jos deloc. Peste doi ani i s-a pus diagnosticul: tumoare cerebrală. Mai departe scrieți dumneavoastră. Nu vreau să mai vorbesc.” Banalul incendiu anunțat inițial de autoritățile comuniste avea să devină așadar „cel mai mare dezastru nuclear civil din istoria omenirii” (Ion M. Ioniță), explozia reactorului numărul 4 distrugând totul – oameni, animale, copaci, câmpuri, vieți.

Exportă
Filiala de unde se ridică
Vă rugăm să schimbaţi parola