Elena Bonchiș este profesor universitar doctor, inițiatoare și membru fondator al Asociației Naționale a Psihologilor Școlari, președinte de onoare al acesteia, editor al Romanian Journal of School Psychology. A publicat peste 100 de studii și articole în reviste de specialitate naționale și internaționale. De asemenea, este autoarea a numeroase volume de psihologie, precum: Studierea imaginii de sine în copilărie și adolescență, Metodica predării psihologiei în liceu, Psihologia copilului, Educăm și vindecăm prin povești, Introducere în psihologia personalității și coordonatoare pentru multe alte cărți de specialitate, cum ar fi: Psihologia vârstelor, Psihologia jocului, Cunoașterea psihologică a copilului – premisă a adaptării școlare, Familia și rolul ei în educarea copilului etc. În Cuvântul-înainte al lucrării Învață să asculți este prezentat un studiu conform căruia omul are un potențial extraordinar de comunicare, aceasta reprezentând modul fundamental de interacțiune psihologică, care ocupă o bună parte din viața și activitatea noastră, adică aproximativ 70% din timpul activ. Cu alte cuvinte, omul, în opinia specialiștilor, comunică în medie 11 ore din 24: scrie 9%, citește 16%, vorbește 30% ori ascultă 45%. Comunicarea este, deci, omniprezentă. Fiind o ființă socială, omul este obligat să comunice cu alții, transmițând întregul conținut al vieții sale psihice: gânduri, emoții, motive, voință etc. În comunicarea verbală, ascultarea are un rol foarte important, ea fiind o formă de apreciere acordată altor persoane. Deși s-ar părea că ascultarea este cea mai ușoară formă de comunicare, ea este în realitate complexă, deoarece implică receptarea mesajului, înțelegerea conținutului acestuia, atribuirea unor sensuri, semnificații, evaluarea sa și emiterea unor judecăți de valoare. Forma cea mai înaltă a ascultării o constituie ascultarea activă, care este participativă, implicând atenție, interes, feedback, empatie etc. Învață să asculți le oferă părinților, educatorilor, psihologilor, studenților și chiar elevilor numeroase informații utile despre aspectele teoretice ale comunicării, dar mai ales indicații privind modul cum putem deveni buni ascultători. Prima parte a lucrării conține aspecte referitoare la raportul limbă-limbaj-comunicare, formele și funcțiile comunicării verbale, paraverbale și nonverbale și feedback-ul comunicării. A doua parte abordează factorii și condițiile care pot influența ascultarea și în special forma ei superioară, ascultarea activă. În ultima parte, sunt propuse strategii, tehnici și procedee concrete de formare a deprinderilor de bună ascultare.