James Oscar Noyes a trăit între 1829 și 1872, în Statele Unite. Studiază medicina la Harvard, apoi vizitează Europa și în 1854 se înrolează în Războiul Crimeii ca medic al armatei lui Omer pașa. Cartea “România țară de hotar între creștini și turci” prezintă memoriile autorului din timpul călătoriei sale prin Orient. În drumul său de la Viena la Constantinopol, James O. Noyes se oprește la București și descoperă lumea Valahiei: “La ora 10 eram cu toții pregătiți s-o luăm spre București, capitala Valahiei, la distanță de cinci poște sau patruzeci de mile de Giurgevo. Hangiul, care se târguise pentru transportul nostru, ne-a condus până la un vehicul greoi și hodorogit, la care erau înhămați – sau mai degrabă legați cu niște frânghii lungi – zece căluți bulgărești. Un căpitan francez și unul austriac, un colonel francez care tocmai sosise la Varna, contele, Aristias și cu mine am luat loc în trăsura șubredă, care trebuie să fi fost importată de la Viena în urmă cu un sfert de secol. Ni s-a spus că este infinit mai bună decât mijloacele de transport valahe făcute prin partea locului, însă eu mă îndoiam că vom putea ajunge la București într-un astfel de vehicul. Trei valahi pletoși, de culoarea indienilor Choctaw, cu pălării pleoștite și cu șube de oaie pe umeri, au încălecat pe trei dintre cai, au răcnit cât îi ținea vocea, și am pornit la drum pe străzile largi din Giurgevo.” Volumul are o însemnată valoare documentară, fiind primul de acest gen despre ținuturile românești, realizat de un autor american. Cartea conține informațiile surprinse de Noyes cu privire la oameni, locuri, tradiții, sau obiceiuri din această zonă. El povestește întâmplări, face observații, prezintă publicului cititor o lume pitorească, cu multe valori. Pentru multe dintre acestea autorul s-a documentat, precizând și sursa, altele sunt expuse așa cum el însuși le-a perceput la contactul cu această lume străină pentru el.