Gyӧrgy Dragomán este unul dintre cei mai cunoscuți scriitori maghiari, operele sale fiind traduse în numeroase limbi. Autorul a debutat în anul 2002 cu volumul “Cartea desfacerii”, urmat în 2003 de piesa de teatru „Nihil” și în 2005 de romanul „Regele alb”, distins cu numeroase premii și tradus în peste treizeci de limbi. În anul 2014, prozatorul publică “Rugul”, “un roman gotic al zilelor noastre, fascinant și tulburător.” Cartea își desfășoară acțiunea într-un burg transilvănean, imediat după căderea comunismului și o are ca protagonistă pe Emma, rămasă orfană în urma unui accident, ajunsă la orfelinat și plasată apoi în grija unei bunici de existența căreia nici nu știuse inițial. “Rugul” este un roman al formării, al maturizării, pe de o parte – dacă vorbim despre Emma și unul al schimbării, al dezorientării, al trecerii dintr-o epocă în alta – dacă ne raportăm la societatea din România anilor ՚90. Autorul își redactează opera la persona I, perspectiva fiind aceea a fetei care trăiește ultimele momente ale copilăriei și primele iubiri adolescentine. Toate trăirile tinerei sunt intensificate prin prezența supranaturalului în paginile cărții. Bunica stăpânește anumite ritualuri bizare, fantastice, în care o inițiază și pe nepoata sa, care își dorește să afle cine este, să se descopere, să își cunoască trecutul, așadar să își descopere propria identitate. Plin de simboluri care se lasă mai lesne sau mai dificil descifrate, romanul reprezintă o provocare pentru cei care vor să pătrundă în lumea Emmei. “Pesemne ca Gyӧrgy Dragomán face apel la un soi de magie, căci reușește să ne determine nu numai s-o «citim» pe Emma, ci și să-i percepem universul prin toate simțurile noastre. Ne familiarizăm cu mirosurile, gusturile, obiectele care o înconjoară, cu amintirile pe care i le evocă acestea. Cu alte cuvinte, ne afundăm atât de mult în realitatea ei senzorială și în reflecțiile legate de aceasta, încât în cele din urmă am putea ajunge să credem că «Emma sunt eu!»” (Jelenkor)