Mihai Tican Rumano a trăit între anii 1893-1967 la Berevoești, lângă Câmpulung-Muscel și a fost un aventurier pasionat de călătorii și regiuni exotice care au reprezentat sursă de inspirație pentru cărțile sale. La vârsta de 13 ani fuge din prăvălia unde lucra și ajunge la București, apoi la Brăila, Constanța, iar de acolo, îmbarcat pe un vas ca ajutor de bucătar, tocmai în Argentina. Urmează apoi numeroase călătorii în zone precum America Centrală și de Nord, Australia, Noua Zeelandă, dar mai ales Africa, față de care simte o atracție deosebită. “Sub soarele Africii răsăritene” a apărut în anul 1936 și este rodul călătoriei care s-a desfășurat pe continentul negru în 1934. Atras de farmecul Africii, Mihai Tican Rumano pleacă într-o călătorie care îl duce până în Somalia. Trece prin orașe deosebite precum Istanbul, Alexandria, Ierusalim sau Beirut, pătrunde în țări exotice precum Djibouti, Somalia sau Zanzibar, călătorind cu trenul, vaporul, automobilul, caravana și chiar cu aeroplanul. Cartea de față este o mărturie a acestei îndelungate călătorii, în care autorul descrie modul de viață al locuitorilor, obiceiurile locului, peisajele exotice, redă discuții cu oamenii din zonele respective sau introduce pasaje în care el însuși meditează asupra celor întâlnite în lumea cutreierată. Impresiile autorului sunt însoțite de fotografii realizate de acesta, care surprind foarte bine magia acelor locuri , mai ales datorită faptului că acestea sunt îndepărtate atât ca spațiu, dar și ca timp de cititorul cărții. “Sprinteneală de gând, fluiditate în frază, o ageră ascuțime de a deține amănuntul plastic și caracteristic, observație educată și întreținută cu lecturi diverse, mult dar al pitorescului, umor și sensibilitate – avem de-a face nu numai cu un om mereu ispitit de necunoscut și de riscul aventurii, dar și cu un scriitor autentic.” (Cezar Petrescu)