Cea de a doua ediție a publicației “Amintiri Justinian Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”, apărută în anul 2015, aduce unele informații și documente care vin să completeze cunoștințele existente despre activitatea patriarhului Justinian în relație cu oamenii, biserica și guvernul român. “Scopul republicării acestei noi ediții, așa cum noi îl înțelegem, este de a pune la îndemâna cititorului un mănunchi de documente cu ajutorul cărora să poată ajunge la o cunoaștere autentică a personalității complexe a Patriarhului Justinian. Cu acest gând publicăm «Testamentul» său, nădăjduind că el va facilita accesul la o înțelegere și mai nuanțată a ceea ce el a reprezentat ca om al Bisericii, om de acțiune și, se înțelege de la sine, ca tată”, susțin Remus Rus și Dorin-Demostene Iancu, realizatorii acestei ediții. Personalitate controversată, Patriarhul Justinian a fost etichetat ca “patriarh roșu” pe de o parte, dar a fost considerat în același timp și un salvator al Bisericii din România în timpul dictaturii comuniste. Cartea cuprinde printre altele nota asupra primei ediții, un omagiu adresat Patriarhului de către academicianul Florin Constantiniu precum și informații legate de Patriarhul Justinian în lumina unor noi documente. Volumul conține versiunea dactilografiată a memoriilor Patriarhului Justinian, informații culese de pe bandă de magnetofon (opera lui Ion Toacă și Gheorghe Tudor, noiembrie 1972). Născut în 1901 în comuna Cermegești (Lădești) Vâlcea, cel ce avea să devină mai târziu Patriarhul Justinian, a iubit încă de la început de drum haina preoțească și oamenii, motiv pentru care a obținut diploma de învățător, profesând o perioadă în comuna Glăvile-Olteanca. În 1924 a fost hirotonisit preot în comuna Băbeni-Bistrița din județul Vâlcea. În 1930 a devenit director și profesor la seminarul teologic din Râmnicu Vâlcea. A urcat mai apoi treaptă cu treaptă ajungând “la cele mai înalte demnități bisericești: Arhiereu vicar, Mitropolit al Moldoveni, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al României”. “Las moștenire urmașilor mei o Biserică românească unificată și mă rog lui Dumnezeu fierbinte să lumineze continuu căpeteniile ei și ale țării, ca strânși uniți să lucreze fără preget pentru întărirea și înflorirea Bisericii Ortodoxe Române reîntregite”, spunea Patriarhul Justinian Marina pe 7 martie 1976 în testamentul său cuprins în carte.