Günter Grass s-a născut în 1927 la Danzing. Participă la război și este luat prizonier de către americani. După terminarea războiului, urmează cursurile Academiei de Artă din Düsseldorf și pe cele le Universității de Arte Plastice din Berlin. După ce o vreme trăiește în Franța și apoi în Italia, din 1960 se mută în Berlinul de Vest și apoi undeva la țară. Debutează cu un volum de poezii, în 1956, dar ulterior se afirmă ca prozator cu romanul care îl va consacra pe plan internațional, “Toba de tinichea”, din 1959. Activitatea sa literară bogată a fost apreciată și premiată de-a lungul timpului, culminând cu obținerea Premiului Nobel pentru Literatură, în 1999. Romanul “Ani de câine” este o carte complexă, care se dezvăluie cititorului la fiecare nouă lectură. Cartea este structurată pe trei părți, fiecare dintre ele abordând un stil diferit și o nouă structură narativă aparte. Prima parte este constituită dintr-o serie de amintiri ale persoanelor implicate, la mai multe decenii după desfășurarea evenimentelor. Spațiul este acela al Dazing-ului, iar acțiunea se desfășoară între cele două războaie. Autorul este un maestru al îmbinării fantasticului cu realul, ceea ce nu lipsește nici acestei scrieri. Prin intermediul personajului Eduard Amsel, un băiat gras și alintat, devenit mai târziu impresarul Haselhoff, autorul abordează tema prieteniei înfiripate între un evreu și un arian. În partea a doua a romanului cititorului i se dezvăluie o serie de epistole, scrise de un personaj secundar în prima parte, Harry Liebenan, verișoarei sale, Tulla. Cu această ocazie sunt redate aspecte ale societății germane din preajma războiului. În cea de-a treia parte a cărții istoria este repovestită din alte puncte de vedere, fără ca personajele din celelalte părți să își mai facă apariția. Câinii și metafora acestora apar pe parcursul întregii cărți. Sunt câini negri care bântuie istoria Germaniei. Unul dintre ei, numit Prinz, devine câinele favorit al lui Hitler. Acesta dezertează și pentru găsirea lui se declanșează adevărate operațiuni militare. “Ani de câine este o narațiune masivă, ramificată, bogată și densă, în care sperietori, câini și personaje fantastice sunt trimise să colinde peisajul și orașele Germaniei (în special ținutul de la gura Vistulei) în perioada 1920-1950… Putem rezuma valoarea romanului spunând că primele două părți alcătuiesc un tablou încărcat cu detalii de atmosferă, ce amintește de unele scene din picturile lui Bruegel. A treia parte, ultima, la fel de impresionantă, este o diatribă în manieră jurnalistică menită să dezvăluie falsitatea și ipocrizia locuitorilor din Germania Federală contemporană.” (The New York Times)