Despre Rui  ZINK stim în România destul de putine: aflam din prezentarea volumului de fata ca este profesor de literatura la Universitatea Noua din Lisabona, ca s-a nascut în 1961 si a debutat la vârsta de 26 de ani, cu volumul Hotel Lusitano. A scris nuvele, povestiri, eseuri, piese de teatru si carti pentru copii si este autorului primului e-book portughez.

Mini-volumul (are doar 90 de pagini, format folio) Cititorul din pestera a aparut în 2006, cu ocazia Zilei Mondiale a Lecturii. Este o poveste fascinanta, reductibila la câteva cuvinte (un copil al strazii care descopera cartea, dupa ce, la început, nici nu stia sa buchiseasca literele), care se poate citi, fara îndoiala, în mai multe chei de lectura. Copiii si adolescentii pot gasi o carte de aventuri pe mare, naufragiu, întâlnire cu un „monstru”, evenimente subacvatice. Cititorii rafinati au însa aici alte elemente care sa le mângâie asteptarile: ”monstrul” care îl introduce pe copil în tainele lecturii poate fi dorinta, setea de cultura, curiozitatea infantila dezvoltata în sens pozitiv, pe când cei care ucid animalul ar fi dusmanii moderni ai lecturii – calculatorul si internetul. O jumatate din continutul cartii sunt discutii, note, analize, interpretari-reinterpretari, comentarii ale unor fragmente din opere literare celebre, ceea ce poate fi chiar un excelent ghid de lectura.

Aventura este împartita în trei capitole. Primul dintre ele, Calatoria, este cel în care facem cunostinta cu eroul, ajuns la maturitate, care îsi aminteste de fapte din copilarie. Dupa divortul parintilor, se refugiaza într-o lume a viselor, în care „Tara copilariei mele era o miniatura într-o sfera de sticla, din cele care produc zapada de polistiren daca le scuturam, dar în care, nu le scuturam, nu se întâmpla nimic.” (p. 7) Printr-un concurs de împrejurari, nu dintre cele mai legale, ajunge pe puntea unui vas calator clandestin, devenit imediat mascota echipajului. În cala vaporului da peste zeci de saci cu carti, luate ca momeala pentru un „animal pe cât de fantastic, pe atât de feroce”  (p. 19) pe care marinarii plecasera sa-l vâneze.      Numai ca în urma unei furtuni vasul se scufunda, iar eroul ajunge într-o pestera plina de mii de oseminte si de carti. Intram deja pe tarâmul celui de-al doilea capitol, Insula, în care are loc marea întâlnire cu Anibalector (sau „animalul care citeste”). Este un pretext literar prin care cititorii sunt plimbati prin literatura universala (Luís de Camões, Fernando Pessoa, Jules Verne, Julio Cortazar, Marcel Proust, Lev Tolstoi etc.).Întoarcerea este capitolul cel mai trist al cartii, asupra caruia, tocmai din acest motiv nu doresc sa insist.

Las la îndemâna cititorilor sa vada ce s-a întâmplat cu Anibalector, într-o carte care merita citita si, mai ales, recomandata în bibliografia scolara. Ar fi o revelatie pentru pusti.