Vladimir Nabokov a trăit între 1899 și 1977, este un autor de origine rusă care a scris atât în limba maternă, cât și în limba engleză. Dintre romanele sale de succes putem aminti: “Lolita”,“Vorbește, memorie, Pnin”, „Focul palid”, „Uitați-vă la arlechini”, „Lucruri transparente”. „Apărarea Lujin” este un roman inspirat din pasiunea lui Nabokov pentru șah, ceea ce îi oferă posibilitatea să abordeze o temă sensibilă și actuală – autismul. Lujin este un inadaptat care constată că lumea poate fi funcțională doar dacă o transformă într-o tablă de șah. Școala este o povară pentru acesta din cauza răutăților colegilor. Are șansa însă într-una dintre vacanțe să descopere șahul și ajunge în scurtă vreme să trăiască doar prin intermediul acestuia. Participă la competiții de șah, este apreciat și intră în custodia lui Valentinov, un escroc care îl îndepărtează de familie și îl expune lumii ca pe un copil-minune, izolându-l astfel de ceilalți. Protagonistul, preocupat doar de jocul de șah, total absent și insensibil la cele din jur, poate fi încadrat în categoria autiștilor. Logodnica lui Lujin este convinsă că șahul îi provoacă această izolare și încearcă, la sfatul unui medic, să îl îndepărteze de pasiunea sa. Deși se străduiește să suporte restricția impusă, condus fiind de sentimentul tulbure al iubirii, Lujin nu reușește să depășească această schimbare și alege în final să renunțe definitiv la viață. Romanul este unul profund, psihologic, care abordează teme delicate asupra cărora cititorul poate medita după lecturarea cărții. “Un roman uluitor, cu un personaj de o genialitate înspăimântătoare și cu o poveste cum numai Nabokov poate scoate din mânecă: diabolic, scânteietor, mai original nici că se poate…” (Newsweek)