| 830 |
$a
"La 1834, după cum rezultă din planul căpitanului rus R. von Berroczy, ridicat din ordinul Generalului Conte Kiselef, Braila se întindea până la Bulevardul Cuza, pe care se aflau ridicate doar locuinţe de lemn şi bordee, toate pe partea stângă a străzii începând dela malul Dunărei până la strada Şcoalei Publice. Bulevardul Cuza forma raionul oraşului, iar pe strada Unirii era şanţul, care a existat până în anul 1885. Pe locul Bulevardului Carol, se ridicau maluri înnalte, dintre care unul a rămas până în 1884. Cea mai populată stradă a orăşelului era uliţa Cojocarilor care există şi astăzi. Pe atunci, Brăila avea puţini locuitori, după cum de dovedete faptul că-n acea vreme, nu existau mai mult de 300 clădiri. Pe atunci, Brăila se reducea la cartierul cel mai principal, cuprins între str. Împăratul Traian, str. Rubinilor şi str. Danubiului, care era mai des locuit, cu cât se'ntindea spre localul Poştei, spre Dunăre şi-n dosul Palatului Administrativ. Între cele patru străzi lungi şi
|
| 830 |
$a
drepte cari formau oraşul, se 'ntindeau locuri pustii, ocupate de livezi, de vii şi maidanuri, presărate din loc în loc cu bordee şi case de lemn, despărţite între ele, de străzi întortochiate, pline de gropi şi băltoace, pe marginea cărora zăceau mormane de gunoaie. Portul se prezenta sub un aspect urât şi trist: De-alungul Dunărei un şir de magazii de scânduri, şi mai aproape de Dunăre, magaziile de pescării. Băltoace adânci şi rău mirositoare împiedicau mersul. În loc de pavaj, bârne de lemn aruncate peste băltoace." (S.Semilian, "Istoricul presei brăilene dela 1839 până la 1926 cu aspecte din trecutul politic, comercial şi cultural al Brăilei", p. 12).
|
