| LDR |
06082nx a22005053 45 |
| 001 |
112369 |
| 200 |
0
$a
Penescu
$b
Ioan
|
| 330 |
0
$a
1808 - 20.11.1868
|
| 332 |
$a
Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900 / Bucureşti : Ed. Academiei R.S.R., 1979. p. 672
|
| 340 |
$a
"probabil cursurile lui I. Heliade Rădulescu" de la "Sf. Sava" din Bucureşti" (conf. Toader Buculei)
|
| 340 |
$a
A participat la Revoluţia de la 1848, fiind, după înfrângerea ei, printre cei arestaţi
|
| 340 |
$a
A tipărit la tipografia Mitropoliei din Bucureşti, pe care o conduce din 1851, manuale şi alte lucrări: "Istoria sfântă" (după Victor Duruy, 1852), "Tratat de agricultură", "Prinţipuri de agricultură" (1845), "Manual de economie casnică" (1846), "Catehismul bunei creşteri a fetelor" (1854)
|
| 340 |
$a
A întemeiat în 1839 "Mercur", prima gazetă comercială, "cea mai bună din ţară" (S. Semilian) ("Mercur journal comerţial al portului Brăilei", cu 2 apariţii/săpt. între anii 1839-1842); apare la propria sa tipografie
|
| 340 |
$a
Cu fonduri proprii şi cu "100 de galbeni împrumutaţi" achiziţionează în 1838 prima tipografie cu litere româneşti, franţuzeşti şi italiene; este autorul primelor cărţi tipărite la Brăila
|
| 340 |
$a
Cu ocazia vizitei la Brăila a Domnitorului Alex. Ioan Ghica, corul de elevi al Şcolii Publice a cântat o "Odă", Ioan Penescu explicând că este necesară "învăţarea cânturilor" în şcoală
|
| 340 |
$a
Din 1841 renunţă la editarea ziarului "Mercur" (întemeiat de el în 1839)
|
| 340 |
$a
Din 1844, profesor al Seminarului Mitropoliei Bucureşti
|
| 340 |
$a
Editează din dec. 1839 (până în 1840) săptămânalul "Econoama Română" ("Iconoama Română"), primul periodic românesc ce se adresează exclusiv gospodinelor; apare la propria sa tipografie
|
| 340 |
$a
Inspector şcolar
|
| 340 |
$a
La solicitarea prof. Ioan Penescu, în 1839 se introduc primele obiecte de studiu cu profil comercial şi sunt înfiinţate la Şcoala Publică primele clase cu acest profil
|
| 340 |
$a
Literatură - scriitor şi traducător
|
| 340 |
$a
Publicistică
|
| 340 |
$a
Referinţe: I. Vîrtosu, "Ioan Penescu". Analele Brăilei, 1929, 4-6; Marinescu, Gh. T. "Note privitoare la activitatea culturală a lui Ioan Penescu". Analele Brăilei, 1930, 4; Vîrtosu, Ioan. "Penescu - animator cultural al Brăilei în primii ani după 1829".- Buc.: Tip. Oltenia, 1931; Marinescu, Gh. T. "Ioan Penescu. Alte note privitoare la cunoaşterea activităţii lui". Analele Brăilei, 1935, 1; Bucur, Marin. "Ioan Penescu". Studii şi cercetări de istoie literară şi folclor, Buc., 1979, 2.
|
| 340 |
$a
Solicită conducerii locale tipărirea la Brăila a periodicului "Gazeta Portului Brăila" pentru ramura negustorească
|
| 340 |
$a
Traduceri: a doua carte tipărită la Brăila - Lebrun, J. "Hosie din Ideile unuia din visurile lui Lebrun - De I.P.".- Brăila: Tip. Penescu, 1840; D'Arnodar. "Eudoxia sau viitorul prevăzut - întradus din franţozeşte de I.P." (1841, Brăila, "Tipografia oraşului", 90 p., autor: D'Arnodar), dedicată "Cinstitului Domn Serdar Georgie Penescu" (fratele lui I. Penescu); Duruy, Istoria sfântă, trad., 1852
|
| 340 |
$a
dicţionar
|
| 340 |
$a
operă: prima carte tipărită la Brăila (conf. N.C. Istrati): "Cuvânt la sfinţirea Bisericii Sfântului Nicolae din Oraşul Brăila - spus de d. Ioann Penescu, Profesorul Şcoalei Normale" ("Tipografia oraşului", 1838); Prinţipuri de agricultură..., Buc., 1845; Manual de economia casnică, 1846; Catehismul bunei creşteri a fetelor, 1854
|
| 340 |
$a
probabil, autorul unor piese rămase în manuscris: "Stanciu Bratului" (melodramă în 3 acte, 1849); "Fătul haiducul" (comedie cu cântece); "Meşterul Manole" (dramă, 1868); "Umbra lui Mihai Viteazul". Piesele făceau parte din repertoriul lui Iorgu Caragiale şi Matei Millo
|
| 340 |
$a
profesor
|
| 340 |
$a
profesor la Seminarul Mitropoliei Bucureşti
|
| 340 |
$a
traduce după Duruy "Viaţa lui Isus"
|
| 340 |
$a
Împreună cu Constantin Hepites introduce la Şcoala Normală un curs de medicină populară
|
| 340 |
$a
În 1832 se întoarce la Brăila; pe 30.11.1832 este propus profesor al primei şcoli româneşti din Brăila, care îşi începe activitatea pe 28.12.1832. Este primul profesor al primei şcoli brăilene, Şcoala naţională (normală sau centrală), între anii 1832-1846
|
| 340 |
$a
În 1833 solicită sprijin Magistraturii Brăilei pentru dotarea şcolii
|
| 340 |
$a
În 1834 solicită construirea unui nou local şcolar, lucru realizat în 1841 - în dec. 1841 se inaugurează lăcaşul nou al Şcolii Publice, director fiind Ioan Penescu
|
| 340 |
$a
În 1838 recrutează elevi pentru "Şcoala Normală pentru pregătire de învăţători" (care funcţionează la început ca o secţie a Şcolii Publice)
|
| 340 |
$a
În 1842 pe lângă Şcoala Normală înfiinţată de Ioan Penescu se înfiinţează o secţie comercială în care se studiau limbi străine, ştiinţe comerciale şi contabilitate (acest moment este considerat începutul învăţământului comercial în Ţara Românească)
|
| 340 |
$a
În 1843 existau la Brăila 4 profesori; în 1846 Şcoala Centrală înfiinţată de prof. Ioan Penescu avea: clase normale în româneşte, 2 clase de limbă elenă, de limbă italiană cu un total de 237 de elevi
|
| 340 |
$a
În dec. 1839 introduce învăţarea limbilor străine la clasele comerciale
|
| 356 |
$a
Locul decesului: Bucureşti
|
| 400 |
0
$a
Penesko
$b
I.
|
| 801 |
0
$a
RO
$b
BJBR
$c
20100618
|
| 830 |
$a
"A militat pentru îndrumarea generaţiilor tinere spre comerţ şi meserii" (S. Semilian)
|
| 830 |
$a
"cel dintîi şi mai vajnic fondator cultural" al Brăilei (Radu Perianu)
|
| 830 |
$a
"fost elev al lui Ion Heliade Rădulescu ale cărui idei generale a urmărit să le realizeze, desigur la cu totul alte proporţii, aici." (v. Lucian Chişu, Luceafărul, nr. 31/1 aug. 1987, p. 8, suplimentul Dunărea)
|
| 830 |
$a
a semnat şi I.P.
|
