Helen Fielding s-a născut într-un oraș industrial din Yorkshire și a studiat la Oxford. Autoarea cunoaște succesul cu “Jurnalul lui Bridget Jones”, vândut în milioane de exemplare în lumea întreagă și ecranizat în 2001 cu Reneé Zellweger, Hugh Grand și Colin Firth în rolurile principale. Jurnalul continuă cu romanul “Bridget Jones: La limita rațiunii”, filmul omonim fiind realizat în 2003. După aproape douăzeci de ani de la primul volum al seriei, Helen Fielding dă naștere unui nou roman cu aceeași protagonistă, „Bridget Jones, topită după el”. Lucrurile nu sunt foarte schimbate: Bridget este aceeași femeie preocupată de propriul aspect fizic, glumele întâlnite pe parcursul cărții au cam aceleași teme, se adaugă detalii ale vieții cotidiene, Facebook-ul și Twitter-ul fiind nelipsite, și faptul că între timp Bridget devenise mamă a doi copii și chiar văduvă. În urmă cu patru ani, Mark Darcy moare, căzând victimă într-un atac cu bombă în Sudan, iar Bridget se vede iarăși nevoită să-și caute un bărbat. Romanul este amuzant, vesel, relaxant, personajul principal intrând în tot soiul de situații neprevăzute și pline de umor. De această dată, Bridget alege internetul pentru a-și găsi alesul și întâlnește astfel un bărbat mai tânăr decât ea, care i se pare extrem de atrăgător și cu care începe o relație. La școala băiatului său, întâlnește însă un profesor de vârsta ei, tată, dar și soț. Așadar Bridget va duce o luptă cu propriile sentimente în speranța că va alege corect și pentru totdeauna. “Cu trei ani înainte ca Sex and the City să creeze stereotipul femeii deștepte, băgăcioase și fără obligații, Helen Fielding a creat-o pe Bridget Jones, modelul femeii cosmopolite la treizeci de ani, cu studii, cu ochii-n patru la celulită și înnebunită că-și va sfârși zilele în neagra singurătate. Aproape douăzeci de ani mai târziu, prin Bridget Jones, topită după el, Helen Fielding revine cu o Bridget Jones la jumătatea vieții, în căutarea iubirii pierdute.” ( Los Angeles Times )